Localizare: Jud. Suceava la 72 km de Suceava
Hram: “Adormirea Maicii Domnului” (praznuit la data de 15 august)
Istoric:
a fost construita in perioada 10 iulie 1466 – 3 septembrie 1469 (data cand a fost sfintita), biserica initiala era pictata si la exterior.
In anul 1653 biserica manastirii este distrusa, iar voievodul Vasile Lupu porunceste constructia altei biserici intre anii(1653-1662).
In biserica Manastirii Putna se afla mormantul lui voievodului Stefan cel Mare
si Sfant, unul dintre cei mai mari domnitori ai Moldovei si ai tarilor europene.
Este o manastire de calugari.
MĂNĂSTIREA PUTNA, de călugări, 50 de vieţuitori, din comuna Putna, judetul Suceava, la 62 km NV de orasul Suceava, si la 28 km V de orasul Rădăuţi; exista o biserică de lemn de stejar, „cea mai veche biserică de lemn din Moldova" construită în jurul anului 1346, la Volo-văţ, de Dragoş Vodă ori de Bogdan l, transportată într-o noapte la Putna de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, în 1468, modificată în arhitectură de arhim. Bartolomeu Mâzăreanu, în 1778 (N. Grigoraş, l. Caprosu); biserica de zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de mare pelerinaj, ctitorită de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, în 1466-1469, în incintă fortificată, din care se mai păstrează doar turnul tezaurului, din 1481; biserica actuală, reconstruită în planul celei vechi de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan şi Eustra-tie Dabija, (1654-1662), este caracteristică prin elemente din factura barocului moldovenesc, în arhitectură şi decoraţia monumentală (V. Drăguţ, 1976); corectări arhitecturale, cu tendinţe de apropiere spre formele originare la restaurările de ansamblu din anii 1966-1988, iniţiate de Mitropoliţii Justinian Marina şi Teoctist Arăpaşu (viitori Patriarhi ai Romaniei);
picturi murale interioare deteriorate, dar au fost iniţiate proiecte decisive de refacere şi recuperare; la Putna se păstrează, ca moaşte, un deget arătător al Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, îmbrăcat în ferecaturi de aur şi argint, cu 11 mărgăritare şi un granat; muzeu cu multe odoare: „Tetraevangheliarul" scris cu mâna, în 1473 pe pergament, în slavonă, de ierom. Nicodim de la Humor, ferecat în argint aurit, în 1487, cu „cel mai veridic şi reuşit portret" al Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt; învelitoarea de mormânt a Mariei de Mangop din 1477; important centru cultural care a dat copişti miniaturişti împodobind cărţi sfinte, manuscrise pe pergament, broderii, vase de cult de argint etc.; mormintele Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt şi ale urmaşilor săi, al Mariei de Mangop şi Mariei Voichiţa, soţii ale domnitorului; la est, peştera şi bisericuţa rupestră, atribuite de tradiţie Sfântului Cuvios Daniil Sihastru; exista si ateliere de uz intern şi de înrămat icoane; arhondaric.
