Localizare: Judetul Neamt, la 12 Km de orasul Targu Neamt.
Hram: “Inaltarea Domnului” praznuit (la 40 zile dupa Pasti)
Dateaza din sec. al-XlV-lea
Este o manastire de calugari, care are o Icoana a Maicii Domnului (din anul 665 pictata de Lida) care este facatoare de minuni.
MĂNĂSTIREA NEAMŢ, de călugări, cu 64 vieţuitori; este situata in comuna Vânători, judetul Neamţ, la 17 km NV de orasul Targu Neamţ; a fost ctitorită iniţial ca schit de lemn, dăruit cu moşii şi sate pe vremea lui Petru Muşat (1376-1392); a fost ulterior înlocuit şi transformat de acesta în mănăstire cu biserică din piatră, cu chilii, turnuri şi ziduri de apărare (vezi Monumente, laşi, 1974); rectitorită şi întregită de Alexandru cel Bun cu case şi turnul-clopotniţă, singura piesă de epocă păstrată până astăzi de la începutul sec. XV; biserica cea mare, cu hramul „înălţarea Domnului" (la 40 de zile după Paşti), reclădită (după unii zidită) de Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în 1497, lângă sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfârşitul sec. XIV;
arhitectură în stil moldovenesc, „măiestrit proporţionată", pe plan trilobat, turlă octogonală; uşor modificat prin adăugiri şi restaurări în timp, ultima (1954-1956) readucând-o la forma originară; faţade bogat împodobite cu motive ornamentale în câmpul zidăriei şi pe turlă, decoraţii cu elemente gotice; pictura în fresca originară din 1497, păstrată în absida principală, altar, naos şi în încăperea mormintelor, de pe vremea lui Petru Rareş în pronaos şi pridvor; exterior cu picturi păstrate în ocniţe (vezi Monumente, laşi, 1974); biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe" (23 aprilie), databilă de la sfârşitul sec. XVIII, cca 1796, reclădită în 1826 în stil neoclasic îmbinat cu elemente tradiţionale (V. Drăguţ, 1976), de Dometian stareţul, pe locul primei biserici de piatră radicală de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV); paraclis cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" (15 august), ctitorit de Mitropolitul Veniamin Costachi, 1809; paraclis cu hramul „Buna Vestire" (25 martie), zidit în 1821 de stareţul Ilarie; biserica bolniţa şi biserica „Sfântul Ioan cel Nou" construite în 1846, prima şi sanatoriu, în care a stat o vreme Mihai Eminescu; paraclisul „Sfântul Pantelimon", 1820; clisarniţă din 1548; aghiazmatar din 1836; „album de istorie al neamului", impunătoare prin „frumuseţea şi măiestria ei", mănăstirea Neamţ a fost un reputat centru de caligrafi şi miniaturişti, vestit fiind Gavriil Uric (sec. XV); de cronicari cunoscuţi ca Macarie şi Eftimie (sec. XVII), de renumiţi cărturari şi părinţi îmbunătăţiţi ca stareţul Cuviosul Paisie Velicikovschi (|1794), ucenicul Cuviosului stareţ Vasile.de la Poiana Mărului, ambii înnoitori ai monahismului românesc; de tipărituri, cu tipografie înfiinţată în 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi; adăposteşte moaşte descoperite în 1986 în incinta sa; două icoane „Hodighitria" din sec. XV, cunoscută şi venerată este icoana făcătoare de minuni „Lidianca", donată lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, în 1407 (M. Vlasie, 1992); una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară; muzeu cu valoroase obiecte de artă medievală, cu manuscrise marcând istoria din sec. XIV-XIX; obiecte de cult etc.; a fost vatra de nevoinţe a Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ — Hozevitul, decedat în peştera Hozeva la Locurile Sfinte (|1960); moaştele lui vor fi aduse în ţară în 1994; arhondaric.
